cand umbra bate spre singuratate
sa-ti fie teama de strapungerea din spate,
ca a ta mina de plumb la mine pe cer se aduna
si cand ploua-n tine,in mine tuna
cand fluviile ma cauta in zadar,
tu te joci cu vorbele ca un tantar
si ele manjesc cu moarte catre cele sfinte
si a timpului meu placut,fierbinte
imbatranim cu namol pe aplecata fata
si vedem numai in fum si-n ceata.
1 decembrie 2010 la 01:18
daca nu ma insel asta-i poezia dupa aia cu pamantul:)).....fff tare :*
4 ianuarie 2011 la 05:41
artista mea:X
15 ianuarie 2011 la 06:00
:X frumoasa poezie:D